Te uiți în ochii lui și doar ți se pare că îl recunoști. Dar nu poate fi el. Copilul tău, sânge din sângele tău și carne din carnea ta. Nu gura lui a țipat la tine. Nu ochii lui mieroși, calzi și altădată atât de plini de curiozitate și mirare inocentă îți aruncă acum săgeți otrăvite. Roșii, sticloși, colcăind de o furie oarbă care nu te mai recunoaște de mamă. Care promite să te înghită toată dacă nu te dai din cale.
NU! Copilul meu nu consumă, nu bea, nu fumează, nu face sex niciodată… NU copilul meu! E multă iubire amestecată laolaltă cu frică în această negație. E multă singurătate și disperare pură! Deși, în realitate, li se întâmplă mai multor părinți decât crezi. Mai multor copii decât arată statisticile.
Unde să te duci și cui să-i spui? Ce faci noaptea asta și mâine cum pui un picior în fața celuilalt și încotro te îndrepți? Pentru toți părinții care sunt în situația asta și pentru toți părinții care vor să o prevină, luna asta, împreună cu Asociația Română Anti-SIDA, dezvoltăm un centru de informare și suport pentru adolescenți și părinții lor.
Dacă vrei să pui și tu o „cărămidă” la temelie și ești născut în Ianuarie, poți să îți donezi ziua de naștere pentru proiect.
La mulți ani Om de Bine!
NU al meu!
“Eu nu știu pe ce lume am trăit, că nu în aceeași lume cu copilul meu. Nu am știut care e realitatea. Ce face el și ce se întâmplă la el la școală. Am stat liniștită pentru că era un elev silitor de mic.”
– Părinte
Dacă o luăm statistic, închidem problema scurt pe doi! Pentru că statistic, nu avem „o problemă” – doar puțin peste 9% dintre elevii de 16 ani, la nivel național, consumă vreun tip de drog ilicit. Aproape la jumătate față de media europeană de 17%, arată cel mai extins proiect internațional de cercetare axat pe studiul consumului de substanțe psihoactive la adolescenți – ESPAD (ediția 2019) – realizat împreună cu Agenția Națională Antidrog.
Boierie! 9 copii din 100? Păi care sunt șansele să fie al tău? Deși, dacă e să împărțim frățește, asta ar însemna că în oricare trei clase de liceu de 30-31-32 de elevi, trei dintre copii consumă. Trei dintre colegii copilului tău consumă. Dar mai corect și mai aproape de realitate e să spunem că 3 dintre copii recunosc, pe când numărul celor care o fac fără să știe statistica este, probabil, semnificativ mai mare. Ajunge să dai o raită prin băile cluburilor bucureștene sau să te întrebi câți dintre proprii colegi sau cunoscuți, adulți fiind, consumă câte ceva recreațional sau pentru a face față stresului de la muncă sau facultate, ca să-ți faci o idee.
“Am aflat în momentul în care am ajuns la liceu, într-a IX-a, să-i verific situația școlară. Lipsisem de acasă, veneam numai seara, pentru că mama era bolnavă de Alzheimer. Eu, bazată fiind că el e un copil care știe să se gestioneze singur, avea șase corigențe și un comportament haotic și agresiv, dar eu am pus-o pe seama adolescenței și a faptului că am lipsit de-acasă. Am rugat un vecin tânăr să se ducă în cartier și să afle adevărul și băiatul s-a dus și a venit și mi-a spus: «consumă droguri». Când a venit acasă, l-am întrebat: «tu consumi droguri?» și el mi-a zis: «da». Eu nu am știut asta, că el spunând «da», de fapt era primul strigăt de ajutor… a recunoscut foarte ușor.”
-Părinte
Rușinea și stigma care vin ca valul când totul iese la iveală ne împiedică să vorbim sincer, deschis, public, despre consumul de droguri ilicite printre adolescenți și preadolescenți. Dar el se întâmplă și dacă închidem ochii și se întâmplă tot mai devreme, arată aceeași statistică. Nici nu ține cont de unde vii sau câți bani ai în buzunar. Se întâmplă în Ferentari și se întâmplă la cele mai fițoase școli și licee din Capitală deopotrivă. În mijlocul Bucureștiului se vând legale la 1 leu, dar nici să faci rost de cocaină nu-i mult mai greu în ziua de azi. Ca să nu spunem că cei mai mulţi dintre adolescenţii care au declarat debut precoce (la vârsta de 13 ani sau mai devreme), au experimentat întâi consumul de alcool și apoi de solvenţi, lucruri pe care toată lumea le are în casă și despre care nu te-ai gândi că fac parte din același ciclu de consum cu droguri mai grele.
Cine știe lucrurile astea și de unde poți să le afli și tu, ca părinte? Unde poți să afli informații corecte, de la specialiști care se ocupă cu asta, în loc să te pierzi pe Google? Cine poate să fie sprijin real pentru tine și copilul tău? Nu știm multe locuri de acest fel, așa că ne-am hotărât să facem noi unul, împreună cu oamenii de la Asociația Română Anti-SIDA, care de 30 de ani lucrează să educe, să vindece, să schimbe mentalități și să fie sprijin celor care, la un moment dat în viață, nu au mai văzut nicio altă cale.
Copii, părinți și specialiști stau de vorbă
“În momentul ăla, eu m-am dus la poliție cu gândul să spun că ceva nu e în regulă, că baiatul meu consumă droguri. Acolo, cineva în civil, mare în grad, m-a trimis la Antidrog și eu m-am dus să caut Agenția, nu știam că există așa ceva și am ajuns la Antidrog obosită, sfârșită, enervată că poliția nu face nimic; și când am deschis ușa acolo, cineva m-a întrebat ce anume caut și eu i-am zis că am un copil care consumă și am izbucnit în plâns.”
-Părinte
O secundă. Un gând. O decizie. În plină criză, atât poate să facă diferența dintre viață și moarte. Dintre pușcărie sau supradoză și un episod peste care va trece. Poate să îți iasă și la inspirație, dar în acest caz mai degrabă se aplică dictonul „paza bună trece primejdia rea”. De aceea, am ales să lucrăm cu cei mai buni specialiști în domeniu, membri fondatori ai Rețelei Române de Reducere a Riscurilor Asociate Consumului de Droguri Injectabile.
ARAS a luat ființă în aprilie 1992. Este una dintre primele asociații anti-SIDA din România și una din primele asociații non-guvernamentale românești apărute după 1989. De atunci au pus pe picioare șapte centre licențiate de servicii sociale și asistență comunitară care se adresează persoanelor vulnerabile – persoane care consumă droguri, care practică sexul comercial, persoane care sunt afectate de HIV/SIDA, hepatite virale B și C (VHB și VHC), TBC – cinci în București, unul în Cluj și cel mai recent în Iași. Serviciile oferite se întind de la campanii de prevenție în școli și licee, la testare rapidă, voluntară și anonimă pentru virușii HIV/HVC/HVB, asistență psihosocială primară – consiliere socială, consiliere și suport psihologic, inclusiv referiri către servicii specializate – tratament substitutiv al dependenței de opiacee, îngrijiri medicale de bază, vaccinare împotriva hepatitelor virale și până la consiliere și sprijin pentru orientare vocațională și integrare socială și profesională.
Centrul ARAS Titan din București a fost primul centru licențiat de servicii sociale al asociației. În cele 6 containere care au văzut zile mai bune lucrează o echipă dedicată formată din doi asistenți sociali, doi lucrători sociali, un medic și un asistent medical, în baza unui protocol încheiat cu DGASPC Sector 3 care se reînnoiește la fiecare doi ani. „Suntem într-un fel liantul dintre aceste persoane vulnerabile, care nu mai accesează servicii sociale și/sau medicale pentru că fie nu știu cum, fie au fost refuzate, fie pur și simplu nu știu de unde să o ia și unde să o termine. Îi conectăm cumva social și medical pe mulți dintre ei,” ne-a explicat unul dintre lucrătorii sociali.
Luna asta, refacem Centrul ARAS Titan și îi adăugăm o funcție importantă!
“Începem noul an în forță: proiectul din ianuarie 2023 al asociației Zi de Bine este esențial pentru ARAS și vine într-un moment foarte potrivit, în care dorim să ne extindem serviciile, dar nu avem resurse. Prin acest proiect, întregim activitatea pe care o desfășurăm în domeniul prevenirii consumului de droguri și al reducerii riscurilor asociate acestuia, mai precis integrăm în activitatea existentă o componentă esențială – facilitarea comunicării tineri-părinți – și contribuim la răspunsul dat urgenței de sănătate publică reprezentată de consumul de droguri problematic în rândul tinerilor.
La nivel practic, asta înseamnă amenajarea unui spațiu de întâlnire și consiliere în centrul comunitar Titan și recrutarea și formarea de educatori între egali din rândul tinerilor și părinților, care vor crea o rețea de educare și sprijin în acest domeniu,” explică Maria Georgescu, director executiv ARAS.
total de
proiecte
de comunități
ajutate
total de
donatori
totală
aproiectelor
“Am fugit și trei zile de acasă. În a doua zi m-am întors, am spart ușa casei, am luat laptop-ul și am plecat spunându-i «oprește-mă, dacă poți!»”
– R., consumator de droguri din adolescență
Fiecare pas contează la KinetoBebe
Salinoterapie, haloterapie și ce mai face sarea BINE
Dacă ești printre donatori și nu-ți regăsești numele în listă (poate ai donat prin SMS și nu avem acces la numele tău), te rugăm să ne scrii la contact@zidebine.ro
Alte Proiecte în desfășurare
Citește despre celelalte proiecte Zi de Bine și vezi cum poți contribui și tu.
